Ciclul de viaţă al programelor Software

Fara indoiala ca ati auzit pana acum despre aplicatii care au fost lansate in versiunea alpha sau beta, si probabil v-ati intrebat ce inseamna asta.
In principiu fazele prin care trece o aplicatie software sunt similare cu cele ale oamenilor, astfel: gestatia, copilaria, maturitatea si sfarsitul vietii.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]


Dezvoltare – copilaria
Pre-Alpha – gestatia
Aceasta faza cuprinde toate activitatile efectuate inainte ca proiectul software sa inceapa testele (analizarea cerintelor, design software, scrierea propriu-zisa a programului si verificarea bucatilor componente ale acestuia). in mediul programatorilor "open source" exista mai multe tipuri de versiuni pre-alpha.

Alpha – nasterea si copilaria timpurie
Faza alpha este caracterizata de inceperea testarii aplicatiei in ansamblu acesteia in conditii de mediu controlate, fiind realizate doua tipuri de teste:

   testele folosind tehnologii "white box" – in care programul este supus de catre dezvoltatorii acestuia unor teste generale de functionalitate; practic se verifica daca programul stie sa faca ce a fost proiectat in conditii ideale de mediu (input corect); aceasta sub-faza este cunoscuta si sub denumirea de "private beta";
   testele folosind tehnologii "black box" – sunt efectuate de catre o alta echipa care in esenta incearca sa determine reactiile programului la inputuri mai putin ortodoxe; pana la testarea "black box", toate celelalte faze se petrec in cadrul organizatiei care planifica si produce programul; odata cu inceperea testelor "black box" programul primeste denumirea de "versiunea alpha" si poate fi pus la dispozitia publicului doritor sa-l testeze.

Versiunile alpha de software sunt deseori instabile si pot genera inghetari a sistemului de operare si/sau pierderi a datelor.

Faza alpha se termina de obicei cu o "inghetare a caracteristicilor" care indica faptul ca nici o alta caracteristica nu va mai fi adaugata acestuia.

Beta – adolescenta
"Beta" este faza din ciclul de viata al unui program software care urmeaza dupa alpha si este denumita dupa litera beta din alfabetul grecesc. De obicei incepe cand programul este inghetat din punct de vedere al caracteristicilor si are ca principal scop masurarea impactului acestuia asupra utilizatorilor finali si teste de uzabilitate. Utilizatorii versiunilor beta sunt de regula clienti sau potentiali clienti ai programului, dornici sa testeze aplicatia gratuit sau pentru o mica taxa.

Este probabil ca versiunile beta sa fie folosite pentru demonstratii interne si previzualizari. Unii dezvoltatori sau programatori denumesc aceasta etapa avanpremiera, prototip, previzualizare tehnica sau acces timpuriu.

Open beta si closed beta
Dezvoltatorii programelor lanseaza fie o versiune "open beta" ori o versiune "closed beta"; versiunile open beta sunt destinate unui grup mai mare de utilizatori (in general publicului larg) in timp ce versiunile closed beta sunt disponibile doar unui anumit grup de indivizi. Utilizatorii versiunilor beta raporteaza orice bug pe care-l identifica si uneori sugereaza anumite caracteristici pe care si-ar dori ca programul sa le aiba in forma finala.

Release candidate – majoratul
Termenul de release candidate (RC) se refera la o versiune care are potential de a deveni produsul final, gata de a fi lansat daca nu sunt identificate comportamente fatale sau erori grave de programare. in anii 1990 Apple obisnuia sa foloseasca termenul de "golden master" pentru versiunile release candidate ale propriilor programe. Alte litere din alfabetul grecesc cum ar fi gamma si delta sunt folosite uneori pentru a indica versiuni care sunt in faza avansata de perfectionare desi se afla inca in teste iar literele omega si zenith sunt folosite pentru a indica versiuni care se afla in ultimele teste, sunt considerate a fi fara bug-uri si pot intra in productie.

O versiune primeste denumirea code complete cand echipa dezvoltatorilor se pune de acord ca nu va mai fi adaugat cod-sursa nou programului, desi ar putea exista schimbari ale codului sursa in vederea repararii unor erori.

Release – varsta maturitatii
RTM – termenele "release to manufacturing" sau "release to marketing" (ambele prescurtate RTM)— sunt folosite pentru a indica ca programul a atins un nivel satisfacator de calitate si este gata pentru distributia in masa fie prin mijloace electronice sau prin suporti fizici media. RTM inseamna de regula ca programul a fost lansat pe piata, dar nu este disponibil si pentru ceilalti producatori de hardware si software care sa-si poata astfel ajusta specificatiile propriilor produse in conformitate cu acesta.

Faza RTM se intampla de obicei inaintea celei de "general availability" (disponibilitate generala), cand un produs este facut disponibil publicului larg.

General availability – disponibilitate generala - reprezinta momentul in care toate activitatile necesare comercializarii programului au fost finalizate si acesta este disponibil intregii piete fie prin web sau prin medii de stocare fizice.

Suport
Dupa intrarea produsului in faza GA, acesta mai poate primi unele imbunatatiri prin intermediul asa-numitelor service-packs. Un exemplu foarte cunoscut este cel al lui Microsoft Windows XP care a primit pana in prezent 3 Service Packs sau Service Pack 1 Beta pentru Windows 7. Service-Packurile sunt niste colectii de actualizari, patch-uri si/sau extinderi a functionalitatii livrate sub forma unui singur fisier instalabil. Acestea pot contine de asemenea si noi caracteristici.

End of life – sfarsitul vietii
Cand un program nu se mai gaseste de vanzare sau compania care l-a produs nu mai ofera suport pentru acesta, se spune ca a ajuns la sfarsitul vietii.